„Eu sunt spiritual, nu religios. Spiritualitatea şi religia sunt chestii diferite, ba chiar opuse”.
De ani buni pe internet e la modă ideea asta, pe care am văzut-o până şi la Harari. Iar explicaţia pe care o oferă e următoarea:
Lasă-mă să ghicesc: te-a supărat religia organizată. Ţi-ai găsit refugiul în cinism, te-ai înconjurat de prieteni cu care poţi discuta subiecte tabu şi în loc de predici pioase asculţi vorbitori iconoclaşti care zic lucrurilor pe nume şi te îndeamnă să fii curajos şi autonom. Te-ai întrebat vreodată de ce e atât de atractivă retorica acestor revoluţionari? De ce de fiecare dată când te întâlneşti cu prieteni liber cugetători, subiectele gravitează întotdeauna spre tabuuri, negarea oricărei norme a comunităţii şi te lasă cu credinţa tot mai zdruncinată? Let’s find out!
Continue Reading →
Ne e familiar scepticul iritabil care atacă preotul, filozoful şi artistul deopotrivă, acuzându-i că vând ulei de şarpe fiindcă ademenesc oamenii cu teorii abstracte, imaginare, în loc să-i lase să vadă realitatea aşa cum e ea. Citez de pe blogul unui sceptic: „Realitatea nu se naşte din capul cuiva. Conştiinţa trebuie
Continue Reading →
Referendumul pentru familie care va avea loc în România în mai puţin de o săptămână face parte dintr-un fenomen de amploare globală. Nu e vorba de o polarizare ideologică reală, ci de o multitudine de grupuri care văd lumea în alb şi negru; „noi vs. ei”; „poporul vs. puterea”. La momentul de faţă oamenii sunt atât de polarizaţi încât e inutil să încerci să-i convingi pe unii de validitatea poziţiei celorlalţi; dezgustul, furia şi izolarea informaţională sunt impenetrabile în toate părţile. Singurul lucru care rămâne posibil este să atacăm metanaraţiunea totalizantă pe care o împărtăşesc cu toţii.
Continue Reading →
Când un român liberal ajunge în Europa vestică, ajunge cu cele mai bune intenţii de integrare culturală. De multă vreme românii şi-au văzut ţara asemenea unui satelit al vestului, prin urmare când am emigrat in UK am perceput primele zile ale şederii mele aici ca pe un soi de homecoming.
Continue Reading →
Adventiștii progresiști români sunt o cauză pierdută. Pomeniți din pruncie într-o sectă total irelevantă și anacronică, unde valori creștine autentice sunt atât de strâns legate de tot felul de extremisme sectare, le va fi mai ușor să taie nodul gordian decât să se chinuie să-l desfacă.
Continue Reading →
Ce e facebook? „Reţea de social media” – o sintagmă alcătuită din trei termeni abstracţi, distilaţi la maxim, care înseamnă simultan orice şi nimic. Facebook e „locul” în care oamenii se îndeletnicesc cu activităţi virtuale; activităţi care rezistă orice fel de categorizare.
Continue Reading →
În contextul contemporan al omului jefuit de mit, nevoit să sape disperat după rădăcini, putem privi în urmă, întrebându-ne ce anume poate fi salvat din demersul spiritual/filozofic al lumii vestice. Există trei viziuni majore care s-au păstrat într-o formă sau alta până astăzi: pre-modernismul (sau tradiționalismul), modernismul (reprezentat azi de mișcarea new atheism) și postmodernismul.
Continue Reading →
Oamenii educati ii iau in ras pe conspirationisti pt fixatia pe ‘COVID’ ca fiind, chipurile, un element central in agenda marelui reset. Insa daca ai urmarit in ultimul an retorica marilor companii (presupunand ca macar ai dat un browsing pe linkedin), ai observat fara indoiala aceeasi puternica fixatie din partea clasei manageriale.
Continue Reading →