Descentrat

Centrul este un atractor, un punct de gravitație maximă, care orientează, organizează și în același timp echilibrează forțele contrare. Într-un sistem clasic, centrat, există o pendulare naturală între perioade de expansiune și consolidare, stabilitate și progres, inspirație și expirație, iar această pendulare este mereu echilibrată de prezența unui centru atractor care împiedică deplasarea excesivă într-o singură direcție, tinde să readucă mișcarea spre echilibru. Dacă însă centrul este eliminat, treptat se ajunge la imposibilitatea echilibrării acestor forțe contrare.

Continue Reading

Săniuș

Când se îngână ziua cu noaptea, la pârtia de la marginea orașului se adună lumea puhoi. A nins și încă fulguie ușor, e ger bine și se ridică pufuri de ceață din capetele înfofolite ce lunecă pe sub lampadare. Pe deasupra tuturor dau roată stoluri de ciori. E cea mai lungă noapte și-apasă peste mulți pâcla din care ies. La pârtie ajung pâlcuri de oameni, unii cu mașini, alții trăgând după ei sania pe care se leagănă nerăbdător copilul. Toată ziua au fost copii pe derdeluș, zăpada e bătătorită, însă acum spre seară chiotele lor au adunat parcă tot orașul la dealul dintre codri.

Continue Reading

Flow

Pădurea te învăluie, ești din nou tu cu vântul și soarele de aur. Și deodată, o vezi. A sclipit în fața ta, o clipită, dar a fost de ajuns. Te trece un fior, îți auzi inima. Te avânți cu tot ce ai s-o prinzi din urmă. E hoțoaica, o știi, și zboară pe vânt. Ești ca o coardă întinsă, dar complet relaxat.

Continue Reading

Esența și lucrările divine

Discuția despre natura divină e luată în derâdere ca o inutilitate, o joacă de cuvinte fără vreo legătură cu realitatea verificabilă. Cred însă că felul cum înțelegem divinitatea are un impact important asupra vieții, raportarea la Dumnezeu influențează multe lucruri. Înțelegerea tradițională a naturii divine nu e lipsită de controverse și păreri împărțite.

Continue Reading

Credință și putere la Tolkien

Puterea are un loc foarte important în romanele lui Tolkien ce au loc în Middle-earth. Inelele create de Sauron pentru a-i seduce pe conducătorii tărâmurilor mitice sunt principala ispită către rău, mijlocul și capcana prin care Lordul Întunecat ajunge să pună stăpânire pe o bună parte din puterea lumii.

Continue Reading

Teologie de gașcă

Modernii abordează teologia radical diferit de cei din vremurile trecute. Pe lângă noile instrumente critice, de analiză textuală științifică, deconstrucție și decontaminare, teologii moderni simt necesar să aducă contribuția personală, originalul, marca proprie, fie în limbajul folosit, fie în idei. Această căutare după inedit a dus la spargerea unor noi și noi bariere, până când procesul a devenit prin definiție subversiv. Nu mai poți face teologie dacă

Continue Reading

Reabilitarea religiei

Există o problemă la “veșmintele din piei de animale”, iar religia e un veșmânt, veșmintele sunt moarte, și dacă te bazezi doar pe ele, mori. Dar asta e condiția umană, trebuie să ne folosim de veșminte, nu putem să trăim complet deschis, ne trebuie pieile de animale care ne acoperă goliciunea. Însă acestea pot fi transformate [turn death into glory], inclusiv tehnologia (tot un veșmânt). În Apocalipsa imaginea Noului Ierusalim nu e o întoarcere la o grădină unde suntem goi, ci e o grădină în mijlocul unui oraș, adică e glorificarea unui înveliș mort, orașul, păstrând și nucleul viu.

Rolul crucii nu e să facă o mistuire deconstructivistă, ci să arate că inclusiv moartea (și avatarurile ei, veșmintele din piei) poate fi răsturnată și transformată în slavă. Noul Ierusalim e un oraș de lumină, un veșmânt de carne poate fi schimbat într-un veșmânt de lumină. Religia poate fi reabilitată.


The Sunset Limited

– When I left out of here going to work this morning you wasn’t no part of my plans, but here you is.
– Doesn’t mean anything. Everything that happened doesn’t mean something else.

Continue Reading

Slutul și arțăgosul

Mihai,

Mulțumesc din nou pentru discuție și pentru articol. Sunt de acord cu tine în multe puncte, nu le voi enumera pe toate, în principal critica făcută protestantismului pentru eșecul de a integra frumosul, arta și căutarea sublimului mi s-a părut mereu validă. Așa cum spuneam, nu cred că asta e valabil în dreptul creștinismului în general. Voi menționa mai jos lucrurile în care mi se pare că vedem diferit și ce cred că ne-ar putea duce mai departe în căutarea asta neîntreruptă.

Continue Reading