„Incidentul rasist” și influensării români
„Incidentul controversat” de la partida dintre PSG și Istanbul Bașakșehir nu e doar o nouă ocazie de flexare a mușchilor autorităților, ci un gest care după atâta exercițiu, a devenit reflex. E util să le tragi pumni în ochi deplorabililor, dar dacă o faci prea des și aparent nejustificat, riști ca gestul tău să aibă efecte contrare așteptărilor.
A fost un spectacol să urmăresc reacțiile influensărilor români. Comperul a mers ca NPC-ul pe varianta tried and tested cu rușinare directă.
„Știți ce e trist? Două echipe de fotbal au ieșit de pe teren în semn de protest, acuzându-l pe arbitrul de rezervă de rasism. Arbitrul este românul Sebastian Colțescu. Atât”.
Atât. Cred și eu că e o postare suficient de scurtă, dar și ambiguă ca să nu-i provoace necazuri mai târziu. Nici nu trebe să ai așteptări mai mari de la un distribuitor de știri pe facebook.
Alți influensări au fost puțin mai nuanțați și fie n-au comentat nimic legat de controversatul incident (Mixich construiește poduri de dialog cu Teodor Baconschi), fie au luat chiar apărarea arbitrului (Dana Lexe went off script).
Cel mai interesant studiu de caz îl constituie influensării din Londra. Comper, Balogh și Mihăileanu, tot timpul de acord în orice privință, poate și numai pentru faptul că agregatorul de știri le oferă aceleași linkuri. Toți pozează în centriști, deși nu ratează niciun pretext să promoveze agresiv, cu tactici de rușinare, orice politică de extremă stângă, luând apărarea lockdownului total, repetat de câte ori zic autoritățile, luând simultan apărarea Antifei și BLM, care au avut tot dreptul să protesteze dând foc, furând marfă și spărgând vitrine pașnic și distanțat social în Minneapolis in full lockdown. Cităm din tezaurul intelectual al filozofului haideggerian Paul Balogh:
„AUR a apărut ca reacție la progresismul USR” — e ca și cum ai zice că homofobia există pentru că unii insistă cu drepturile comunității LGBTQ. Sau că misoginismul lui Lavric este o „reacție” la faptul că femeile își fac pedichiura cu ojă!”
Nu știu aproape nimic despre AUR; fiind rezidentul altei țări, nu m-a interesat istoricul deplorabilului partid. Mi se pare, în schimb, relevantă comparația vânzătorului de software: cel mai nasol lucru imaginabil e să te opui curentului LGBTQ, care nu are nimic ideologic sau radical, ci reprezintă libertate și emancipare în stare pură. Imaginează-ți cum ar fi să te opui faptului că Oficiul Standardelor în Educație (OFSTED) refuză să acrediteze școlile care nu predau ideologie LGBTQ?! Mai concret, în 2017 a refuzat să acrediteze o școală evreiască din Londra pentru că nu preda în mod explicit ”issues such as sexual orientation and gender reassignment”, iar acest refuz a fost considerat ”o încălcare a legilor egalității” întrucât ”restricționează dezvoltarea spirituală, morală, socială și culturală a copiilor”. Sau imaginează-ți cât de bigot trebuie să fii ca să negi faptul că sex-reassignment surgery reprezintă un drept uman fundamental, care trebuie să fie acoperit de orice plan de asigurare de sănătate, public sau privat, cum a declarat Asociația Medicilor Americani în 2008.
Dar majoritatea oamenilor se simt inconfortabil când aduci vorba despre subiectul LGBTQ, indiferent de care parte ai fi în privința lui. Așa ca activismul lui Balogh poate merge înainte chiar și numai pentru acest fapt.
Din triada românașilor agregatori din Londra, Alexandru Mihăileanu pare cel mai normie. Nu își asumă radicalismul progresist, e cu free marketul; just a no-nonsense guy care spune ce e. Mărturisește deschis că nu agrează social media, nu îl interesează faima, de-asta când te critică el, ai face bine să asculți și să mai scoți puțin capul din traistă.
Cu prilejul ”controversatului incident” al arbitrului țăran, Mihăileanu a avut decența să admită că arbitrul nu a avut nici pe de parte intenții rasiste, ci e doar prost. Safe choice, ”ca la noi la nimeni”, ”de-asta nu se mișcă nimic în țara asta” etc. În loc să ne țină o prelegere despre cauzele rasismului, Mihăileanu lamentează prevalența insultelor în mediul românesc.
”Una e să te simți jignit când te trage de urechi străinul, cum să nu te enervezi?, alta e când ne jignim noi între noi, haide mă, era o glumă, ce te superi, moldovene?, las’ că-ți trece, că nu te-am înjurat de mamă. Asta ne arată cam cât de împământenită e insulta în societatea noastră și cât de mult și de des o ignorăm.”
Ok, boomer. Numai că la secțiunea comentariilor pe blogul lui Zoso întâlnești o mulțime de români supărați pe tratamentul inacceptabil pe care ni l-a administrat media mainstream. Un anume Robert îi scrie lui Mihăileanu: ”Cand toate publicatiile franceze existente se raporteaza la romani ca fiind “gypsies”, nu mai e rasism? E rasism ca a zis ala negru. Ne ia la **** tot continentul cu orice ocazie, dar aa nu cumva sa le jignesti africanii ca e rasism.”
La această intervenție, Mihăileanu a găsit de cuvință să răspundă laconic: ”Whataboutism. Nu despre asta e vorba. Dacă n-ai înțeles, zi-mi și-ți desenez.”
Și cum ar fi ca influensărul chiar să se apuce să deseneze tacticos diagrame venn intersecționale? E Demba Ba senegalez la origini? Este! A fost Senegalul colonie? A fost. Au fost africanii sclavi? Au fost! E Demba Ba musulman? Este. A experimentat islamofobie și prejudecată? Normal, altfel n-ar fi susținut ”Collective Against Islamophobia” în Franța, sau grupul activist anti-colonial pan-africanist înființat de Kémi Séba.
Ia uite cum se intersectează toate diagramele astea, Demba e de 3 ori oprimat, Webo e de 2 ori! ”Tu cum ai fost oprimat, bă plebule? Nu te încadrezi în nicio categorie, ai „0” puncte de opresiune, deci conform teoriei intersecționale, ești privilegiat, așa că nimeni nu poate fi rasist față de tine, cis-normativule. Tu, în schimb, ca bărbat alb hetero și ortodox pe deasupra, ești rasist tot timpul, fie și numai pt că dai mereu dovadă de bias inconstient. Și mai ești și prost!”
Dar influensărul nici măcar nu se obosește să deseneze diagrama, mai ales că e cam greu să explici cum pan-africanismul nu e o formă de supremație etnică. Sau cum, citind biografia lui Demba Ba, realizezi imediat că avem de-a face cu un activist abil care știe să exploateze orice slăbiciune și sensibilitate a francezilor sau a națiunilor anglo-saxone. Dacă ai stat suficienți ani pă Londra, ai întâlnit fără îndoială tipul imigrantului african de a 2-a generație care și-a lansat cariera prosperă și celebritatea plecând de la acest joc exploatator. Fie că e vorba de un Daniel Kaluuya, actor discriminist anti-colonial, fie ”diverși” directori ai unor companii media angajați pe criterii strict intersecționale (angajăm cotă de africani, cotă de LGBTQ, cotă de femei șamd), fie recruiteri care lucrează la companii precum ‘BAME Recruitment Ltd’, ‘a Diversity, Equality and Inclusion specialist consultancy firm.
Demba Ba l-a citit imediat pe arbitrul român necioplit, total ignorant în privința jargonului progressive. Fiindcă fotbalistul francez dă dovadă de tribalism, ținând cu clubul lui la fel de mult cum ține cu religia profetului (pace asupra lui), a realizat imediat că o acuzație la adresa arbitrului român fie va îngheța meciul, fie îl va face să se răzgândească în privința cartonașului roșu. S-au cam nămolit apele Tamisei, nu cred că vrei să ajungi aici! Ca normie de centru-stânga, s-ar putea să te vezi forțat să denunți ideologia extremă de gen și prin asta să îți pui toți colegii în cap.
E mai ușor să te pozezi mâncând pie and mash cu Doombar într-un bar din Trafalgar; să mai pui de un insta selfie cu Comperul și Balogh. Să fii de acord tot timpul cu ei și să sharezi obedient tot ce îți varsă agregatorul de știri.
Mai ales că rasismul e nasol, băi, adică nu există scuză. Și tot mai mulți sunt radicalizați peste tot. Lasă că și ei au fost oprimați atâta timp, puțin exces venit din partea cealaltă nu strică. Puțin contează că singurele discipline teoretice care definesc noțiunea de ”rasism” și care sunt aplicate peste tot – în instituții de învățământ, în guvern, în instituții private, în instituții de reglementare a instituțiilor private – sunt aceleași ”studii ale plângerilor” – critical race theory, post-colonial studies, gender studies, intersectionality. Vrând-nevrând trebuie să le aperi, cel puțin tacit, fiindcă propriul tău job de stat pe facebook și de influențat gândirea românilor depinde de adeziunea la noua religie seculară.
Dar e relativ ușor să eviți domeniile sensibile și să îți păstrezi statutul de gânditor critic și formator de opinie. Mai bagi un citat din Heidegger și extaziezi 3 sferturi din urmăritori. Îți mai promovezi biznisul cu software pentru școli, îți mai etalezi spoiala de educație filozofică pe care oricum ai abandonat-o, mai explici unui român ignorant câte un concept dificil, frumos cu desene și diagrame și în felul ăsta știm și noi ce se întâmplă în vest și cum putem să nu mai fim atât de înapoiați. Doar dacă mergi acolo să scuipi în Tamisa și tot te întorci mai deștept!